Societatea comercială cu răspundere limitată „Silva Labor”a fost înființatăîn anul 2018 din dorința de dezvoltare a comuntății din care facem parte, sediul social al acesteia fiind în satul Curături, comuna Ciurea, județul Iași.
Activitatea pricipală este CAEN : 0220 -Exploatare forestieră, aceasta include:producția de bușteni pentru industriile de prelucrare primară a lemnului din pădure;producția de bușteni folosiți sub formă neprelucrată, cm sunt stâlpii de mina, stâlpii pentru garduri și stâlpii pentru susținerea liniilor aeriene de telefonie-telegrafie;colectarea și producția de lemn utilizat la producerea de energie – lemn de foc ș.a.; colectarea și prelucrarea reziduurilor forestiere utilizate pentru producerea de energie– biomasă forestieră;producția de cărbune de lemn în pădure (mangal), prin metode tradiționale. Produsele principale ale acestei activități se prezintă sub forma de bușteni și lemn de foc.
Alte activități autorizate : CAEN:5229 - Alte activităţi anexe transporturilor; CAEN: 5210 – Depozitări; CAEN: 4941 - Transporturi rutiere de mărfuri; CAEN: 4690 - Comerţ cu ridicata nespecializat; CAEN: 4673 - Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare; CAEN: 4649 - Comerţ cu ridicata al altor bunuri de uz gospodăresc; CAEN: 4613 - Intermedieri în comerţul cu material lemnos şi materiale de contrucţii; CAEN: 1610 - Tăierea şi rindeluirea lemnului.
Exploatarea forestieră sau procesul de producție al exploatării lemnului, simplificat– exploatarea lemnului, reprezintă ansamblul activităților silvice, tehnice și economice ce au ca scop și efect introducerea în circuitul economic a produselor rezultate din valorificarea biomasei lemnoase a pădurilor. Acesta implică atât o fază inițială, reprezentată de procesul de producție din cultura pădurilor, căt și o fază cu caracter tehnico-industrial, care are ca efect atât transformarea masei lemnoase în produse brute sau semifinite, cât șitransportulacestora pentru consum sau prelucrare ulterioară.
Fondul forestier, în general, necesită însă o gospodărire rațională (întocmirea și respectarea amenajamentelor silvice pentru dezvoltarea durabilă a fondului forestier pe o perioadă standard de 10 ani), pentru a se evita defrișările excesiveși iraționale.
S.C. Silva Labor S.R.L. participă la licitațiile organizate de proprietarii de păduri și in funcție de modul de organizare a licitației societatea depune ofertă pentru acele Acte de Punere în Valoare pe care le consideră productive în funcție de specificul piețelor în care activează aceasta.
După adjudecarea în cadrul licitațiilor și semnarea contractelor specifice, societatea achită deținătorului de masa lemnoasa cauțiunea, care, împreună cu garanția de buna execuție achitată odată cu participarea la licitație, reprezinta 10% din valoarea totala a parchetului (A.P.V.ul este unic pentru fiecare parchet in parte, inregistrat in aplicatia SUMAL la nivel național). În urma achitării masei lemnoase se emite autorizația de exploatare, urmeaza cateva zile în care societatea își pregătește suprafața parchetului pentru procesul de exploatare: Aduce utilajele in platforma primara indicata in autorizatia de exploatare; Instaleaza panoul principal la intrarea in pachet, aici se regasesc datele principale specifice; Marcheaza limitele de suprafață a parchetului, dar și drumurile utilizate la procesul de exploatare (drumurile de scos – apropiat).
După îndeplinirea acestor pași ce asigura respectarea mediului, apelor, normele S.S.M. si P.S.I., începe procesul de exploatare propiu zis, proces ce prevede luarea în primire, pe suprafața parchetului, a arborilor marcați, aceștia vor face obiectul exploatarii și din care rezulta: Lemnul Rotund (Busteanul) – Utilizat în industrie, Lemnul de Foc–cel mai vechi combustibil solid utilizat de societăți, atat pentru căldură, cât și pentru pregatirea hranei;
În funcție de specie, lemnul de lucru nu este valorificat pentru industrie, aici regasim speciile ale caror structura nu permite procesarea sau nu au rezistență adecvată pentru producerea de derivate din lemn, dar care au o putere calorica ridicată și au o rentabilitate buna în utilizarea lor ca lemn de foc.
În România spațiul rural reprezinta circa 90% din suprafața țării, iar ponderea locuitorilor din mediul rural – printre cele mai ridicare din U.E. – se ridică la 47% din totalul populației.
PUTEREA CALORICĂ A LEMNULUI, DEPENDENȚA PUTERII CALORICE DE STRUCTURA INTERNĂ A LEMNULUI, INFLAMABILITATEA LEMNULUI. FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ ARDEREA, REZULTATUL ARDERII LEMNULUI
Atunci când arde, lemnul produce energie - degajare de căldură. Cantitatea de căldură pe care o degajă lemnul prin ardere reprezintă puterea lui calorică și, in acelasi tmp, cantitatea de căldură degajată la arderea unui kg de lemn de foc.
Se recomandă însă ca înainte de a fi pus pe foc, lemnul să fie ținut în interior, lângă sobă sau șemineu min. 24 de ore. Umiditatea va scădea în acest interval și lemnul va arde mai bine.
Puterea calorică a speciilor de lemn este diferită și depinde de conținutul de celuloză și lignină, de densitate, de cât de multă apă a avut în momentul tăierii. Densitatea lemnului de foc este și ea importantă. Conținutul de apă la tăiere este destul de important pentru că, în urma uscării, apa lasă goluri. rezultând un lemn mai afânat.
Nu există o diferență foarte mare între puterea calorică a speciilor. Nu într-atât încât să consideri că pui degeaba în foc un fel de lemn pe când altul îți va încălzi spatiul imediat.
Diferența sesizabilă este dată de umiditate, viteza de ardere, raportul dintre suprafață și volum, dar mai întâi câteva exemple de puteri calorice. Nu toate sursele dau aceleași valori, dar ele sunt destul de apropiate:
- Rășinoase (molid, brad, pin și alte rășinoae)– 3850 kcal/kg;
- Esență tare (salcam, fag, frasin și alte foioase tari) – 3650 kcal/kg;
- Cireș Păsăresc– 3550 kcal/kg;
- Qvervcinee (stejar, gorun) – 3450 kcal/kg;
- Esență moale (tei, salcie, plop și alte foioase moi) – 3200 kcal/kg.
Inflamabilitatea lemnului crește direct proportional cu raportul dintre suprafață și volum. De aceea lemnele subțiri, vreascurile se aprind mai repede decât o buturugă. Tot în această idee, suspensia de praf de lemn în aer poate fi un amestec exploziv. Arderea lemnului are loc dinspre exterior spre interior. Un lemn subțire se va aprinde mai repede și va arde repede, pe când unul mai gros, rotund, va menține arderea mai mult timp.
Umiditatea este un alt factor care influențează arderea. Lemnul ud arde mai greu pentru că trebuie eliminată mai întâi apa care dispare treptat pe măsură ce focul avansează spre interior. Eliminându-se rapid se creează tensiuni și lemnul crapă împrăștiind scântei. Cu cât este mai dens, mai dur, cu atât tensiunile vor fi mai mari, crescând și probabilitatea să sară scântei.
Focul, pentru a fi întreținut, are nevoie de aer (în special, de oxigenul din aer). Datorită cantității mai mari de aer prezent în vasele mari, foioasele ard mai repede decât rășinoasele, lemnul cu porii mari arde mai bine decât cel cu porii mici.
Arderea lemnului pentru căldură sau pentru gătit este de fapt o combustie, având în vedere că este totală, la randament este maxim, rezultă apă, bioxid de carbon și cenușă. Cenușa reprezintă între 0,5 și 1% din volumul lemnului uscat. Dacă lemnul de foc este prea ud și prea gros sau aerul insuficient (tirajul nu este bun, lemnul a fost aranjat astfel încât să nu permită fluxul de aer), arderea este incompletă și rezultă gaze periculoase (monoxid de carbon, monoxid de azot) și fum. Fumul este carbune antrenat de aer sau vapori de apa înainte să fie complet ars și transformat în bioxid de carbon.
Căldura dată de arderea lemnului nu este una uscată pentru că în timpul procesului se elimină apă – atât cea existentă în lemn, cât și cea din arderea totală a masei lemnoase. De aceea, în spațiile unde există o sobă sau un șemineu pe lemne, căldura este plăcută și nu avem senzația de uscăciune a nărilor.
Cu toate că este un subiect atât de comun, sper să fi venit cu informații noi, utile pentru voi.
